Caracteristicile regimului hidrologic al râurilor din judetul Gorj
- Variabilitate foarte mare in spatiu
Existenta pe teritoriul judetului Gorj a trei trepte de relief (munti, subcarpati si podis) cu altitudini ce coboara de la 2518 m la 100 m, determina variatia scurgerii medii specifice de la 35-40 l/s km2 la altitudini peste 1800 m pâna la 3-5 l/s km2 in zona de podis din sudul judetului.Coeficientul de scurgere are valori foarte mari (> 0.5) in zona montana inalta fapt ce determina debite mari si stabile pentru râurile care au bazinele superioare la peste 1500 m altitudine. Principalele râuri din judet au la iesirea din munte (sau amonte de zonele carstice cum este cazul râurilor Jales si Susita) debite medii multianuale peste 1.30 m3/s.
Zona subcarpatica a judetului Gorj are urmatoarea particularitate: datorita depozitelor mari de bolovanisuri si pietris depuse pe râuri la iesirea din munte in depresiunile subcarpatice, in perioadele de seceta prelungita o parte (sau uneori in totalitate cum este cazul râurilor Jales si Susita) din debitele râurilor alimenteaza freaticul din zonele depresionare.
- Variabilitate foarte mare in timpul anului
Caracteristicile climatice ale judetului Gorj determina o variatie anotimpuala a scurgerii caracterizata prin: ape mici de iarna (foarte rar marcate de viituri de iarna), ape mari de primavara (cu viituri de primavara si pondere de 40-50% din volumul scurgerii medii anuale), apele mici de vara (cu viituri rapide si de mare amplitudine la ploile torentiale de vara) si apele de toamna marcate uneori si de viituri in lunile octombrienoiembrie.
Energia mare a reliefului, caracterul torential al ploilor si despaduririle determina un regim torential al scurgerii apei cu viituri care se formeaza in timp scurt, cu amplitudini mari de debit si cu antrenarea unor debite mari de aluviuni.
Periodicitatea regimului meteorologic si hidrologic
Analiza cantitatiilor anuale de precipitatii cazute in judetul Gorj in ultimii 25 de ani (exceptând zona montana unde nu exist a posturi pluviometrice) arata o medie de 685.3 l/m2 , valoare foarte apropiata de media multianuala a depresiuni Tg-Jiu.
Se constata o scadere a cantitatilor de precipitatii de la nord la sud: 893.3 l/m2 la Runcu si 557.3 l/m2 la Turceni.Pe lânga aceste variatii ale cantitatilor multianuale, s-au inregistrat mari variatii la acelasi post pluviometric intre un an si altul: Godinesti 395.5 l/m2 in 2000 si 1375.0 l/m2 in 1999; Sadu: 325.6 l/m2 in 2000 si 1061.6 l/m2 in 1999.
Selectând anii secetosi si anii ploiosi se constata o interesanta succesiune de an secetos si an ploios: 1983/1984; 1992/1991 si 2000/1999. Pe parcursul unui an intâlnim perioade indelungate fara precipitatii sau cu precipitatii foarte putine (ex.: in primele 90 de zile ale anului 2002 la Sadu s-au inregistrat 3.5 l/m2 iar la Rovinari 3.9 l/m2) dar si intervale cu cantitati foarte mari de precipitatii (ex. in lunile septembrie si octombrie 2003 la Runcu au cazut 397.4 l/m2).
In anul 2004 urmare a precipitatilor cazute in luna noiembrie in intervalele 5-7 si 14-15 noiembrie, in zona Runcu-Stolojani (s-au depasit 150 mm) s-au format viituri cu depasirea cotelor de inundatie.Cantitatile anuale de precipitatii in zona subcarpatica au fost peste mediile multianuale (ex:la Runcu s-au inregistrat peste 1300 mm media multianuala fiind de 893,3 mm).
In strânsa dependenta de periodicitatea regimului anual al precipitatiilor se constata si o mare variabilitate a regimului hidrologic de la un an la altul (a se vedea cele 2 planse cu hidrografele intr-un an ploios si unul secetos).
Scurgerea de suprafata si alimentarea din pânza freatica in anii ploiosi este de 2.5-3 ori mai mare decât in anii secetosi (ex.: de la 0.628 la 2.17 m3/s pentru râul Orlea la Celei; de la 0.710-2.96 m3 /s pentru râul Susita la Vaidei; de la 3.00-10.2 m3/s pentru râul Gilort la Tg-Carbunesti). Pentru regimul hidrologic al râurilor din judet in anii secetosi (1983,1992 si 2000) si in ani cu precipitatii sub valoarea de 700l/m2 se inregistreaza valori foarte mici pe râurile principale si chiar fenomenul de secare pe anumite sectoare. Un caz particular chiar la nivel national il reprezinta râurile Jales si Susita care dupa ce aduna debite importante din zona inalta a muntilor Vâlcan, pierd in perioadele secetoase in totalitate debitele chiar la iesirea din zona montana din cauza alimentarii sistemelor carstice din cele 2 zone si din cauza alimentarii freaticului din depozitele de pietris din depresiunile Stanesti si Arcani (Jalesul reapare la Stolojani dupa un “curs subteran” intre Runcu si Stroiesti.
In zona depresiunilor subcarpatice, in perioade de seceta mai pierd o buna parte din debite si râurile: Gilort, Blanita, Jiu si Bistrita, ridicând chiar probleme de bilant intre valorile debitelor la iesirea din zona montana si valoarea debitelor la statiile hidrometrice Turburea si Rovinari.
Resursele de apa ale judetului Gorj
Reteaua hidrografica a judetului insumeaza intr-un an aproximativ 1,6 miliarde mc ca volum scurs raportat la debitele multianuale . Principalele râuri care au bazinele superioare in zona montana inalta (Gilort, Susita, Jales, Bistrita, Tismana, Motru si Cerna) au debite medii anuale importante, cu apa de foarte buna calitate intrucât suprafetele bazinale aferente nu sunt afectate de activitati umane.
Complexul hidroenergetic Cerna-Motru-Tismana a fost construit atât pentru hidroenergie cât si pentru a asigura apa necesara termocentralelor Rovinari si Turceni.
Prin transferul debitelor râurilor Cerna si Motru ,debitul mediu al râului Tismana la Godinesti a crescut de la 1,47mc/s la 8,69 mc/s iar calitatea este foarte buna oferind un mare potential pentru alimentarea cu apa potabila.
Pentru jumatatea de est a judetului un mare potential in alimentarea cu apa potabila il reprezinta râul Gilort care la iesirea din munte are un debit multianual de 4,53 mc/s si o apa de foarte buna calitate.
Daca pe lânga acumularile existente pe râurile Cerna, Motru si Bistrita s-ar construi asemenea acumulari si in bazinele superioare ale râurilor Gilort, Susita si Jales atunci pentru urmatoarele decenii necesarul de apa potabila al judetului ar fi asigurat.
Apele freatice sunt acumulate mai ales in depozitele de terasa si piemontane, sunt ape de buna calitate si asigura in cea mai mare parte alimentarea gospodariilor din mediul rural prin fântânile existente. Apele freatice cu alimentare dominant pluviala in perioade de seceta prelungita se epuizeaza astfel ca pentru multe localitati se impune cautarea apelor de adâncime sau a celor din reteaua hidrografica. Pe suprafete intinse din lunca Jiului , din bazinul râului Jilt sau din bazinul superior al Amaradiei (zona Seciuri),exploatarea lignitului prin cariere sau subteran a produs mari perturbari in reteaua apelor freatice si chiar de adâncime.
Haldele de steril sau depozitele de cenusa de la termocentrale au creat presiuni asupra straturilor freatice existente sau au generat infiltratii suplimentare in freatic asa cum este in zona Turceni. In prezent in judetul Gorj sunt aproximativ 47163 de fântâni in gospodari personale si in reteaua stradala. Cea mai mare parte a acestor fântâni in perioadele de seceta seaca, refacându-si resursele in perioadele cu ploaie.
Apele de adâncime sunt cantonate mai ales in depozitele miocene din lunca Jiului si in depresiunea Câmpu Mare –Tg-Jiu. Debitele cele mai importante si conditiile mai bune de exploatat pentru apele subterane de adâncine se intâlnesc in lungul principalelor vai si in zonele depresionare.
Dintre proiectele existente in comunele judetului Gorj privind alimentarea cu apa potabila din foraje (puturi) in urmatorii ani se remarca : Danesti 14 foraje/49 l/s, Balesti 4 foraje/12 l/s, Arcani 2 foraje/14 l/s, Telesti 1 foraj/8 l/s, Câlnic 2 foraje/8 l/s, Turburea 3 foraje/11 l/s, Glogova 1 foraj/8.5 l/s.Pentru orasele mai mici alimentarea din subteran in urmatorii ani prevede: 23 foraje pentru orasul Motru, 13 foraje pentru orasul Rovinari (peste 100l/s), 8 foraje pentru Tg-Carbunesti (40l/s).Pentru valea râului Amaradia se detaseaza 3 zone mai importate cu ape de adâncime: zona Stoina-Cruset cu straturi acvifere la 100-200 m adâncime si resurse totale 34 l/s; zona Hurezani si straturi acvifere la 150 m adâncime si resurse totale 65 l/s si zona Logresti si straturi acvifere la 110 m adâncime si resurse totale de 33 l/s.Pentru lunca Gilortului se evidentiaza ca potential al acviferului de adâncime zona Tg-Carbunesti-Albeni cu rezerve totale de peste 110 l/s situate la adâncimi de peste 350 m; se mai remarca si zonele Turburea si Tântareni nevalorificate pâna in prezent.Pentru lunca si terasele Jiului se detaseaza cu rezerve acvifere zonele: Tg-Jiu – Iezureni –Curtisoara; zona Rovinari (malul stâng al Jiului), zona Bâlteni si Turceni.
Chiar daca se gasesc la adâncimi de 800-1000 m dupa potentialul de exploatare (525l/s) prezinta importanta in perspectiva zona de lunca si piemontana dintre Balesti si Câlnic. In prezent sunt in exploatare foraje de adâncime ce alimenteaza (in perioade de seceta) orasul Tg-Jiu (120l/s prin cele 17 foraje din zona Iezureni-Curtisoara), orasul Ticleni (1 foraj cu 15l/s), orasele Rovinari si Tg-Carbunesti.
